- Oftalmologie generală
-
de I Care
Uscaciunea oculară nu este cauzată doar o afecțiune a ochilor. Stresul nu afectează doar mintea, ci impactează profund și sănătatea oculară. Studii recente oferă o perspectivă clară asupra modului în care simptomele precum uscăciunea ochilor și spasmele pleoapelor (blefarospasmul) pot fi consecințe ale stresului cronic.
Hormonii de stres și ochii
Atunci când suntem stresați, organismul eliberează hormoni precum cortizol și adrenalină, generând răspunsul “luptă sau fugi”, care include dilatarea pupilelor și creșterea tensiunii oculare (IOP). Deși aceste schimbări sunt temporare, în timp pot deteriora nervul optic, fiind un factor de risc pentru glaucom — una dintre principalele cauze de orbire la adulții cu vârste peste 60 de ani.
Pe lângă presiunea oculară, stresul poate crește sensibilitatea la lumină (fotofobie) și poate induce vederea încețoșată, fenomene frecvent întâlnite în perioadele marcate de stres.
Stresul cronic perturbă filmul lacrimal și produce spasme
Pe de altă parte stresul prelungit degradează sănătatea oculară. Hormonii de stres creează dezechilibre în sistemul nervos autonom, afectând circulația sanguină oculară și contribuind la apariția unor afecțiuni precum retinopatia hipertensivă, glaucomul dar și la spasmele pleoapelor (blefarospasmul) și sindromul ochiului uscat.
Mai exact, în perioade aglomerate, clipitul se reduce, filmul lacrimal își pierde stabilitatea, iar hormonii precum cortizolul slăbesc reacțiile antiinflamatorii naturale ale ochilor, sporind inflamația și iritația.
Cortizol în lacrimi: un biomarker al stresului ocular
Un studiu publicat recent în Journal of Multidisciplinary Healthcare a găsit o legătură directă între nivelurile crescute de cortizol din lacrimi și simptomele anxietății și depresiei. 112 studenți au fost evaluați prin chestionare care măsurau anxietatea și depresia, alături de teste clinice ale calității filmului lacrimal. Rezultatele au arătat corelații semnificative: mai mult cortizol, simptome mai severe de uscaciune oculară.
Spasmele pleoapelor: de ce apar și cum se leagă de stres
Blefarospasmul, adică spasmele involuntare ale pleoapelor, poate evolua de la simple tresăriri la contracții foarte intense ce pot duce la incapacitatea deschiderii ochilor. Factorii declanșatori includ oboseala, lumina intensă, dar și stresul.
Aceste spasme sunt adesea asociate cu uscaciunea oculara— fie că uscăciunea precede blefarospasmul, fie că acele spasme agravează disconfortul ocular. Pierderea homeostaziei filmului lacrimal (care protejează corneea) poate amplifica simptomele: roșeață, senzație de corp străin, fotofobie și iritație generală.
Legătura biologică între stres și blefarospasm
Spasmele pleoapelor au o componentă neurologică: stresul activează amigdala, care transmite semnale ce cresc tonusul muscular facial, favorizând astfel spasmele. Fără relaxare psihologică, musculatura pleoapelor reacționează exagerat.
Pe de altă parte, dacă uscăciunea este necorespunzător tratată, blefarospasmul devine persistent și pot apărea episoade frecvente, perturbând vederea și calitatea vieții. Dacă apar frecvent sau devin severe, ele necesită consultație oftalmologică.
Ce putem face pentru uscăciunea oculară
Pentru a proteja ochii și a preveni problemele cauzate de stres sau oboseală, există mai multe măsuri eficiente pe care le poți integra în rutina zilnică.
În primul rând, tehnicile de gestionare a stresului au un impact pozitiv nu doar asupra corpului, ci și asupra ochilor. Practicarea meditației, a respirației profunde și efectuarea de exerciții fizice regulate ajută la relaxarea mușchilor oculari și la îmbunătățirea circulației, reducând tensiunea acumulată.
Menținerea unei bune igiene oculare este esențială. Clipirea conștientă hidratează ochii, mai ales în timpul folosirii îndelungate a ecranelor. Pauzele regulate – câteva minute la fiecare oră – permit refacerea ochilor, iar folosirea umidificatoarelor previne uscăciunea cauzată de aerul uscat din încăperi.
Pentru cei care suferă de uscăcine oculara, tratamentele medicale precum lacrimile artificiale, terapia IPL (lumină intens pulsată) sau RF (radiofrecvență), precum și curățarea pleoapelor pot aduce o ameliorare semnificativă.
Dacă simptomele persistă, este importantă o evaluare oftalmologică amănunțită. Medicul poate exclude afecțiuni mai grave, precum glaucomul, blefarospasmul sever sau alte probleme oculare, și poate recomanda tratamente personalizate.
Prin combinarea acestor măsuri, îți poți menține sănătatea ochilor și confortul vizual pe termen lung, dar și reduce uscăciunea oculară.
Surse:
American Academy of Ophthalmology
