Capsulotomia este o procedură oftalmologică prin care medicul creează o deschidere în capsula cristalinului. Cel mai frecvent, termenul se referă la capsulotomia posterioară cu laser, o intervenție recomandată unor pacienți care au trecut printr-o operație de cataractă și care observă că vederea devine din nou încețoșată.
Deși este cunoscută uneori drept tratament pentru „cataracta secundară”, această procedură nu îndepărtează o cataractă nouă. Problema apare atunci când membrana care susține implantul de cristalin artificial se opacifiază, împiedicând trecerea normală a luminii. Capsulotomia cu laser poate restabili claritatea vederii, fără să fie necesară o nouă operație de cataractă.
Ce este capsulotomia?
Capsulotomia este o procedură prin care se realizează o deschidere în capsula cristalinului, o membrană subțire care înconjoară cristalinul natural. În timpul operației de cataractă, medicul îndepărtează cristalinul opacifiat și îl înlocuiește cu un implant artificial. O parte din capsula naturală este păstrată pentru a susține și stabiliza implantul în interiorul ochiului.
În anumite cazuri, celulele rămase după intervenție se pot multiplica și pot determina îngroșarea sau opacifierea capsulei posterioare. Acest fenomen este cunoscut sub numele de opacifiere a capsulei posterioare și poate afecta vederea la câteva luni sau chiar la câțiva ani după operația de cataractă.
Capsulotomia posterioară cu laser este metoda folosită frecvent pentru tratarea acestei probleme. Laserul creează o deschidere în zona centrală a membranei opacifiate, astfel încât lumina să poată ajunge din nou la retină.
Există și capsulotomia anterioară, utilizată în anumite situații chirurgicale, însă indicațiile și tehnica sunt diferite. Din acest motiv, atunci când se vorbește despre recuperarea vederii după operația de cataractă, termenul „capsulotomie” se referă, de regulă, la procedura posterioară cu laser.
Când este recomandată capsulotomia?
Capsulotomia posterioară este recomandată atunci când opacifierea capsulei afectează semnificativ vederea sau calitatea activităților zilnice. Nu orice modificare a capsulei necesită tratament imediat. Decizia se ia după un consult oftalmologic, în funcție de simptome și de rezultatele examinării.
Printre semnele care pot indica opacifierea capsulei posterioare se numără:
- vederea încețoșată, după o perioadă în care pacientul a văzut bine în urma operației de cataractă;
- dificultățile de vedere la citit sau la desfășurarea activităților obișnuite;
- sensibilitatea crescută la lumină și disconfortul provocat de farurile mașinilor sau de sursele luminoase puternice;
- apariția unor halouri sau a unei senzații de ceață în câmpul vizual;
- scăderea progresivă a clarității imaginii.
Aceste manifestări nu sunt specifice exclusiv opacifierii capsulei. Vederea se poate deteriora și din cauza altor afecțiuni, precum problemele retinei, glaucomul sau modificările corneei. De aceea, medicul trebuie să stabilească dacă opacifierea capsulei este într-adevăr cauza simptomelor înainte de a recomanda procedura.
Cum se desfășoară capsulotomia cu laser?
Capsulotomia posterioară este, de regulă, o procedură ambulatorie, ceea ce înseamnă că pacientul nu trebuie să rămână internat în spital. Intervenția se efectuează în cabinetul sau clinica oftalmologică, cu ajutorul unui aparat laser special.
Înainte de procedură, medicul verifică vederea și examinează ochiul pentru a confirma diagnosticul. Pot fi administrate picături pentru dilatarea pupilei și picături anestezice locale, care reduc disconfortul.
Pacientul se așază la aparatul folosit pentru examinarea oftalmologică. În unele cazuri, medicul plasează pe suprafața ochiului o lentilă specială de contact, care ajută la focalizarea laserului. Apoi, cu ajutorul impulsurilor laser, creează o deschidere în capsula opacifiată, în spatele implantului de cristalin artificial.
Procedura durează, în general, câteva minute. Pacientul poate vedea lumini strălucitoare și poate auzi mici sunete produse de aparat. De obicei, nu apare durere semnificativă, însă pot exista senzații ușoare de disconfort.
După intervenție, medicul poate administra picături pentru controlul presiunii intraoculare sau pentru reducerea inflamației, în funcție de situația pacientului. Uneori, presiunea din interiorul ochiului este verificată din nou după procedură, mai ales la persoanele cu glaucom sau cu risc crescut de creștere a acesteia.
Cât durează recuperarea după capsulotomie?
Recuperarea este, de regulă, rapidă, iar unii pacienți observă o îmbunătățire a vederii în aceeași zi sau în următoarele zile. Totuși, rezultatul depinde de starea generală a ochiului și de existența altor afecțiuni care pot limita vederea.
După procedură, vederea poate fi temporar încețoșată din cauza picăturilor pentru dilatarea pupilei. Unele persoane observă și mici puncte sau particule care par că se mișcă în câmpul vizual, care pot apărea după eliberarea fragmentelor capsulei. Aceste manifestări trebuie discutate cu medicul, mai ales dacă persistă sau se intensifică.
Este recomandat ca pacientul să respecte indicațiile primite la consultație și să nu conducă până când vederea nu este suficient de clară și efectul picăturilor nu a trecut. În ziua procedurii, este util să aibă pe cineva care să îl însoțească, deoarece vederea poate fi temporar afectată.
Capsulotomia posterioară este, de obicei, o intervenție efectuată o singură dată pentru fiecare ochi. Rareori, poate fi necesară o intervenție suplimentară, în funcție de evoluție și de aspectul capsulei.
Ce riscuri și complicații poate avea capsulotomia?
Capsulotomia cu laser este considerată o procedură eficientă, cu un risc relativ redus de complicații, dar nu este lipsită de riscuri. Medicul trebuie să evalueze beneficiile și posibilele efecte nedorite înainte de intervenție.
Printre complicațiile posibile se numără:
- Creșterea temporară a presiunii intraoculare, mai ales în primele ore după procedură.
- Inflamația oculară, care este de obicei ușoară și poate necesita tratament cu picături.
- Edemul macular, o acumulare de lichid la nivelul unei zone centrale a retinei, care poate afecta vederea.
- Afectarea retinei, inclusiv apariția unei rupturi sau, rar, dezlipirea de retină. Riscul trebuie evaluat cu atenție, mai ales la pacienții cu miopie mare sau cu antecedente de probleme retiniene.
- Afectarea implantului intraocular, care poate apărea dacă impulsurile laser ating accidental suprafața acestuia.
Apariția bruscă a unor numeroase puncte negre în câmpul vizual, a unor fulgere luminoase, a unei umbre asemănătoare unei perdele sau a unei scăderi importante a vederii după procedură necesită evaluare oftalmologică de urgență. Aceste simptome pot indica o problemă retiniană și nu trebuie ignorate.
Capsulotomia înseamnă că a reapărut cataracta?
Nu. Expresia „cataractă secundară” este folosită frecvent pentru a descrie opacifierea capsulei posterioare, însă aceasta nu reprezintă reapariția cataractei îndepărtate prin operație.
În timpul intervenției inițiale, cristalinul natural opacifiat este înlocuit cu un implant artificial. Ulterior, membrana care susține implantul se poate tulbura, iar vederea poate deveni din nou neclară. Capsulotomia tratează această opacifiere prin crearea unei deschideri în capsulă, fără a înlocui din nou cristalinul artificial.
Dacă vederea scade după o operație de cataractă, este important ca pacientul să nu presupună automat că are nevoie de capsulotomie. Examinarea oftalmologică stabilește cauza problemei și dacă tratamentul cu laser este potrivit.
Concluzie
Capsulotomia posterioară cu laser este o procedură utilizată pentru tratarea opacifierii capsulei posterioare, o problemă care poate apărea după operația de cataractă și care provoacă încețoșarea vederii. Intervenția este, de regulă, rapidă, nu necesită internare și poate îmbunătăți semnificativ vederea atunci când opacifierea este cauza simptomelor.
Cu toate acestea, procedura trebuie recomandată numai după un consult oftalmologic, iar pacientul trebuie să respecte indicațiile privind recuperarea și controalele ulterioare. Orice scădere bruscă a vederii sau apariție a unor simptome neobișnuite după tratament impune evaluare medicală rapidă.
Sursa
