Consult oftalmologic – 5 afecțiuni care pot fi depistate

Nevoia unui consult oftalmologic pare să fie uneori lăsată în planul secund. Vitamine, antioxidanți, probiotice, fel și fel de suplimente alimentare pentru a ne păstra inima, ficatul sau rinichii sănătoși. Dar întotdeauna uităm sau avem tendința de a neglija unul dintre cele mai importante organe: ochiul. Un simplu consult oftalmologic ne-ar putea scuti însă de multe probleme, care, neglijate, ar putea deveni grave. 

Viicii de refracție și determinarea dioptriilor

Vederea neclară este principalul motiv pentru care ne prezentăm la medicul oftalmolog. Aici, cu ajutorul autorefractometrului, medicul va putea măsura dioptriile, verificându-le și corectându-le ulterior cu ajutorul unor lentile speciale.

În multe cazuri, medicul oftalmolog ar putea recomanda picături pentru dilatarea pupilei. În ciuda efectelor adverse minore (vedere în ceață și fotofobie timp de câteva ore), relaxarea musculaturii oculare și dilatarea pupilei vor ajuta la o determinare corectă a dioptriilor și o examinare facilă a fundului de ochi.

Cataracta

O altă afecțiune care poate fi diagnosticată ușor în cadrul unui consult oftalmologic de rutină este cataracta. Medicul oftalmolog trebuie doar să examineze polul anterior, cu un aparat numit biomicroscop, pentru a-și da seama dacă pacientul suferă, sau nu, de această afecțiune. La fel ca în cazul determinării dioptriilor, dilatarea pupilelor este de mare ajutor pentru o diagnosticare corectă. Odată diagnosticată, medicul vă poate recomanda și alte teste prin care să determine gradul de avansare al bolii.

Cataracta apare din cauza opacifierii cristalinului. Este o boală care evoluează lent, în decursul anilor, însă netratată poate duce chiar la orbire. 

Cataracta se manifestă prin scăderea acuității vizuale, vedere dublă sau încețoșată, culori fade, sau ”scurtarea” vederii (pacientul nu mai vede la distanță, însă poate avea senzația că vede bine de aproape). 

Cauzele apariției cataractei sunt multiple, printre acestea pot fi enumerate vârsta, anumite afecțiuni cum ar fi diabetul, traumele, expunerea prelungită la radiații, dar și fumatul sau alcoolul.

Glaucomul

Glaucomul este o boală relativ ușor de diagnosticat. Examinarea include, în primă fază, măsurarea presiunii intraoculare și examinarea nervului optic, pentru a putea determina dacă există deteriorări vizibile ale acestuia. De asemenea medicul oftalmolog va examina câmpul vizual al pacientului, pentru a stabili care este gradul de îngustare al acestuia. 

Riscul de apariție a glaucomului crește semnificativ la persoanele în vârstă, la cele cu presiune intraoculară crescută, cât și la cele care au rude care au dezvoltat deja această afecțiune. De asemenea, glaucomul poate apărea din cauza unor afecțiuni cum ar fi diabet, migrene, hiper sau hipotensiune. 

Strabismul

Strabismul este o afecțiune în care poziția ochilor nu este perfect paralelă. Mai exact, afecțiunea în care axele celor doi ochi nu se aliniază, iar unul dintre ochi poate devia. Această condiție poate fi ocazională sau permanentă. Din fericire, strabismul diagnosticat și tratat corect se poate corecta doar prin purtarea ochelarilor de vedere sau, în anumite cazuri mai grave, prin intervenție chirurgicală.

Strabismul poate fi moștenit sau poate apărea din cauza unei disfuncționalități musculare, a diferenței dioptriilor între ochi, a traumelor, infecțiilor, afecțiunilor oculare sau chiar neurologice. 

În ciuda faptului că majoritatea pacienților care se prezintă la medicul oftalmolog cu strabism sunt copii, există și o mulțime de adulți care caută tratament pentru un strabism netratat sau tratat incorect în copilărie. 

Odată diagnosticat, medicul poate recomanda o serie de investigații suplimentare pentru a stabili tratamentul corect. 

Sindromul ochiului uscat, descoperit frecvent la un simplu consult oftalmologic

O altă afecțiune foarte întâlnită în cabinetele medicilor oftalmologi în ultima vreme este ”Sindromul ochiului uscat” sau keratoconjunctivita uscată. Este o afecțiune ale cărei simptome pot fi extrem de supărătoare. Printre acestea pot fi enumerate iritația, roșeața sau oboseala ochilor. De asemenea, poate fi prezentă senzația de arsură la nivelul ochilor, secreția vâscoasă la trezire sau vederea încețoșată. 

Cauzele ”sindromului ochiului uscat” sunt multiple. De la folosirea îndelungată a lentilelor de contact până la alergii, lipsa vitaminelor, sarcină sau folosirea medicamentelor pentru tensiune arterială sau antidepresive.

Tratamentul, în primă fază, constă în folosirea ”lacrimilor artificiale”. În funcție de gravitatea afecțiunii, medicul poate recomanda un tratament mai puternic până ce simptomele devin mai puțin supărătoare.

În concluzie, nu neglijați sănătatea ochilor dumneavoastră. Un simplu consult oftalmologic de rutină vă poate ajuta să vă păstrați o bună vedere pentru un timp îndelungat.  Te poți programa chiar acum prin acest formular.