
- Cafeaua și presiunea intraoculară – care este legătura?
- Poate cafeaua să crească riscul de glaucom?
- Ce se întâmplă dacă o persoană care are glaucom bea cafea?
- Câtă cafea poate consuma o persoană cu glaucom?
- Cafeaua decofeinizată este o alternativă?
- Ce ar trebui să știe pacienții diagnosticați cu glaucom?
Cafeaua face parte din rutina zilnică a milioane de oameni, însă consumul de cofeină ridică unele întrebări în cazul persoanelor diagnosticate cu glaucom sau care prezintă un risc crescut de a dezvolta această afecțiune. Poate cafeaua să crească presiunea intraoculară? Este necesară renunțarea la această băutură după diagnosticarea glaucomului? Și cât de mult contează numărul de cești consumate zilnic?
Cercetările au arătat că există o legătură între cofeină și presiunea intraoculară, însă efectele nu sunt identice la toate persoanele. În anumite situații, consumul de cafea poate determina o creștere temporară a presiunii din interiorul ochiului. Unele studii au identificat și o asociere între consumul ridicat de cofeină și glaucom, în special la persoanele cu predispoziție genetică.
Totuși, dovezile disponibile nu justifică recomandarea ca toate persoanele cu glaucom să renunțe complet la cafea. Contează cantitatea consumată, particularitățile fiecărui pacient și, mai ales, controlul oftalmologic periodic.
Cafeaua și presiunea intraoculară – care este legătura?
Pentru a înțelege posibila influență a cafelei asupra glaucomului, este important să vorbim despre presiunea intraoculară. Aceasta reprezintă presiunea exercitată de lichidul din interiorul globului ocular, numit umoare apoasă.
În mod normal, umoarea apoasă este produsă în permanență și se elimină printr-un sistem de drenaj aflat în partea anterioară a ochiului. Atunci când echilibrul dintre producerea și eliminarea acestui lichid este perturbat, presiunea intraoculară poate crește.
Presiunea intraoculară crescută reprezintă unul dintre cei mai importanți factori de risc pentru glaucom. Valorile ridicate pot contribui la deteriorarea progresivă a nervului optic, structura care transmite informațiile vizuale de la ochi către creier.
Cofeina poate influența temporar acest mecanism. După consumul unei băuturi care conține cofeină, presiunea intraoculară poate crește pentru o perioadă limitată. Efectul diferă însă de la o persoană la alta și depinde de cantitatea de cofeină consumată și de sensibilitatea individuală.
Această creștere temporară nu înseamnă automat că persoana va dezvolta glaucom sau că boala se va agrava. Riscul trebuie evaluat în contextul celorlalți factori implicați în apariția și evoluția afecțiunii.
Poate cafeaua să crească riscul de glaucom?
Mai multe cercetări au analizat relația dintre consumul de cafea, nivelul cofeinei din organism și apariția glaucomului. Rezultatele nu sunt însă complet uniforme.
Un studiu amplu publicat în revista Ophthalmology, realizat pe baza datelor din UK Biobank, a analizat legătura dintre consumul de cofeină, presiunea intraoculară și glaucom. Cercetarea a inclus peste 120.000 de participanți pentru analiza consumului de cafea și ceai și a urmărit și relația dintre aportul de cofeină și valorile presiunii intraoculare.
La nivelul întregului grup analizat, cercetătorii nu au identificat o asociere semnificativă între consumul obișnuit de cofeină și glaucom. Totuși, rezultatele au evidențiat o diferență importantă în cazul persoanelor cu o predispoziție genetică ridicată pentru valori crescute ale presiunii intraoculare.
În acest grup, un consum foarte mare de cofeină a fost asociat cu o presiune intraoculară mai ridicată și cu o prevalență mai mare a glaucomului. Participanții cu cel mai mare risc genetic care consumau cel puțin 321 mg de cofeină pe zi au prezentat o prevalență a glaucomului de aproximativ 3,9 ori mai mare în comparație cu grupul de referință cu risc genetic scăzut și fără consum de cofeină.
Este important de precizat că această comparație nu demonstrează că un consum de trei cești de cafea provoacă glaucom. Studiul a identificat o interacțiune între predispoziția genetică și aportul de cofeină, nu o relație directă de cauzalitate valabilă pentru toată populația.
Ce se întâmplă dacă o persoană care are glaucom bea cafea?
În cazul persoanelor diagnosticate cu glaucom, efectul cofeinei asupra presiunii intraoculare merită luat în considerare, mai ales atunci când boala nu este bine controlată sau există factori suplimentari de risc.
Consumul de cafea poate determina o creștere temporară a presiunii intraoculare, dar aceasta nu apare în aceeași măsură la toți pacienții. De asemenea, o modificare de scurtă durată a presiunii nu este echivalentă cu progresia glaucomului.
Academia Americană de Oftalmologie (American Academy of Ophthalmology – AAO) arată că un consum mai mare de cofeină poate avea un efect modest asupra presiunii intraoculare, însă nu există dovezi că această creștere este semnificativă clinic pentru toți pacienții. Recomandarea generală este moderația, nu eliminarea obligatorie a cafelei.
Pentru persoanele cu glaucom, decizia de a reduce consumul de cafea trebuie discutată cu medicul oftalmolog. Acesta poate ține cont de tipul glaucomului, valorile presiunii intraoculare, stadiul bolii, tratamentul urmat și eventualele antecedente familiale.
Câtă cafea poate consuma o persoană cu glaucom?
Nu există o limită universală de cafea care să fie considerată sigură pentru toți pacienții cu glaucom. Cantitatea de cofeină diferă în funcție de tipul băuturii, metoda de preparare, volumul ceștii și concentrația cafelei.
O cafea espresso, una preparată la filtru și o cafea instant pot avea cantități diferite de cofeină. În plus, aportul zilnic nu provine doar din cafea. Ceaiul negru sau verde, băuturile energizante, unele băuturi răcoritoare și ciocolata pot contribui la cantitatea totală de cofeină consumată.
În cazul persoanelor care beau mai multe cafele pe zi, este utilă evaluarea aportului total de cofeină. Pacienții care au glaucom și consumă cantități mari ar trebui să discute cu medicul despre oportunitatea reducerii acestora.
O atenție suplimentară este necesară în cazul persoanelor care au antecedente familiale de glaucom sau valori crescute ale presiunii intraoculare. Studiul publicat în Ophthalmology sugerează că predispoziția genetică poate influența relația dintre cofeină și presiunea intraoculară.
Cafeaua decofeinizată este o alternativă?
Pentru persoanele care doresc să reducă aportul de cofeină, cafeaua decofeinizată poate reprezenta o alternativă. Aceasta conține o cantitate mult mai mică de cofeină decât cafeaua obișnuită, deși nu este complet lipsită de această substanță.
Înlocuirea cafelei cu varianta decofeinizată poate fi o opțiune pentru pacienții care consumă cantități mari de cofeină și pentru care medicul recomandă reducerea aportului. Totuși, nu există suficiente dovezi pentru a afirma că această schimbare previne apariția glaucomului sau oprește evoluția bolii.
De asemenea, renunțarea la cafea nu înlocuiește tratamentul prescris și nici controalele oftalmologice.
Ce ar trebui să știe pacienții diagnosticați cu glaucom?
Glaucomul este o afecțiune cronică, în care deteriorarea nervului optic poate evolua lent și fără simptome evidente în stadiile inițiale. În multe cazuri, pierderea vederii periferice apare treptat, iar pacientul poate să nu observe modificările până când boala este avansată.
De aceea, monitorizarea periodică este esențială. Medicul oftalmolog poate recomanda măsurarea presiunii intraoculare, examinarea nervului optic, tomografia în coerență optică (OCT) și testarea câmpului vizual, în funcție de particularitățile fiecărui caz.
Pacienții nu ar trebui să întrerupă tratamentul pentru glaucom și nici să modifice administrarea picăturilor oftalmice în funcție de consumul de cafea. Tratamentul urmărește controlul presiunii intraoculare și reducerea riscului de deteriorare a nervului optic.
În concluzie, cafeaua nu este interzisă automat persoanelor cu glaucom. Consumul moderat este, în general, acceptat, însă cantitățile mari de cofeină pot avea un efect asupra presiunii intraoculare, în special la persoanele cu predispoziție genetică. Cel mai important este ca fiecare pacient să discute cu medicul oftalmolog despre obiceiurile sale și să respecte planul individual de monitorizare și tratament.
Sursă

