Afecțiuni ale ochilor care apar odată cu înaintarea în vârstă

Multe dintre afecțiunile oftalmologice apar în a doua parte a vieții, de aceea grija pentru ochi ar trebui să crească odată cu înaintarea în vârstă. Orice persoană cu vârsta de peste 40 de ani ar trebui să meargă la un consult oftalmologic o dată pe an. Pentru persoanele cu afecțiuni de risc cum sunt diabetul, hipertensiunea arterială sau cu un istoric familial de boli oftalmologice, este necesar un control oftalmologic mai frecvent.

Multe afecțiuni ce pot duce la scăderea sau pierderea completă a vederii nu dau simptome în stadiile inițiale ale bolii, așadar putem deduce importanța unui consult oftalmologic precoce, care poate să prevină apariția complicațiilor ulterioare.

Presbiopia

Principala tulburare de vedere care apare după vârsta de 40 de ani este presbiopia. Presbiopia nu este o boală, ci este un fenomen fiziologic, ireversibil de scădere progresivă a capacității ochilor de a focaliza pentru vederea la aproape. Acest lucru este datorat pierderii elasticității cristalinului,o lentilă din interiorul ochiului. Astfel cititul, scrisul, precum și alte activități ce presupun privitul de la o distanță mică se desfășoară cu dificultate, reflexul imediat fiind acela de a depărta obiectul privit pentru a vedea mai clar.

Sindromul de ochi uscat

O altă problemă des întâlnită după vârsta de 40 de ani este sindromul de ochi uscat. Pe măsură ce îmbătrânim capacitatea de hidratare a organismului scade, iar una din consecințe este reducerea calității, dar și a cantității secreției lacrimale de bază, care asigură o hidratare optimă a suprafeței oculare. Această problemă se poate agrava din cauza condițiilor externe, cum ar mediile uscate sau aerul condiționat. Cel mai comun tratament pentru sindromul de ochi uscat este administrarea de lacrimi artificiale sub formă de picături pentru ochi. Acestea vor ajuta la lubrifiere și la diminuarea simptomelor, cum ar fi roșeața, senzația de disconfort sau mâncărimea. 

Printre afecțiunile a căror frecvență crește începând cu această perioadă mai sunt și cataracta, glaucomul și degenerescența maculară legată de vârstă.

La fiecare 10 ani pierdem aproximativ 1-3 grade din vederea periferică

Ochii sunt într-o schimbare continuă pe parcursul vieții. La naștere globul ocular are aproximativ 18 mm lungime, iar la 3 ani ajunge la 22 mm, viteza de creștere fiind maximă pe parcursul primului an de viață. În mod fiziologic, la copii se observă prezența unei hipermetropii mici ce dispare la vârsta pubertății, de aceea nu se prescriu ochelari copiilor sub 7 ani ce au o hipermetropie totală mai mică de +1.50 dsf.

Odată cu înaintarea în vârstă, elasticitatea cristalinului scade și astfel acesta își pierde capacitatea de a se acomoda pentru vederea la aproape. Din acest motiv, în jurul vârstei de 40 de ani apare presbiopia. Pacienții cu presbiopie necesită corecție optică cu ochelari pentru citit, ochelari progresivi sau lentile de contact speciale.
Alte modificări ce pot apărea în timp sunt: îngustarea câmpului vizual periferic (la fiecare 10 ani pierdem aproximativ 1-3 grade din vederea periferică), diminuarea sensibilității la contrast, miodezopsiile și tulburări ale filmului lacrimal.

Cum ne menținem ochii sănătoși după 40 de ani

Pentru menținerea sănătății ochilor după ce am trecut de vârsta de 40 de ani este necesar să luăm o serie de măsuri de precauție, cum ar fi:

• să purtăm ochelari cu filtru de protecție UV în toate zilele în care ochii sunt expuși radiațiilor ultraviolete.
• să purtăm ochelari cu filtru de protecție împotriva luminii albastre, dacă petrecem mult timp în fața monitorului.
• să purtăm echipament de protecție adecvat la muncă și acasă.
• să consumăm alimente bogate în luteină, zeaxantină, vitamina A, C și E.

Examenele oftalmologice regulate cresc șansele de a ne menține sănătatea ochilor chiar și atunci când vorbim de înaintarea în vârstă. Cu cât afecțiunile oculare sunt depistate și tratate mai devreme, cu atât creștem șansele de a ne păstra o vedere mai bună, iar riscul de apariție a complicațiilor este diminuat.

Ce afecțiuni ale organismului ascund problemele de vedere 

Un examen oftalmologic complet poate depista, pe lângă viciile de refracție și nevoia de ochelari și prezența unor afecțiuni sistemice, cum ar fi diabetul și hipertensiunea arterială. Cea mai frecventă cauză de pierdere a vederii la populația de vârstă activă în țările dezvoltate este retinopatia diabetică. După 20 de ani de diabet, aproximativ 90% din pacienții cu diabet zaharat insulino-dependent și 60% din cei cu diabet zaharat non-insulino-dependent prezintă un grad de retinopatie. În absența tratamentului, retinopatia diabetică duce la apariția unor complicații grave, precum hemoragia vitreană, dezlipirea de retina, glaucomul secundar.

Examenul oftalmologic poate să depisteze și diverse probleme neurologice cum sunt hipertensiunea intracraniană, adenomul hipofizar și diverse afecțiuni demielinizante, cum ar fi scleroza multiplă.

Examenul fundului de ochi poate depista prezența unor determinări secundare (metastaze) ce au ca punct de plecare o tumoră primară situată în organism. Cele mai frecvente tumori ce dau metastaze la nivelul ochiului sunt tumorile de sân, tiroida, plămâni sau aparat digestiv.

Privitul îndelungat la TV sau la calculator afectează vederea

Utilizarea excesivă a dispozitivelor electronice de tipul calculatoarelor și tabletelor poate avea efecte pe termen scurt, ce se instalează chiar după câteva ore de utilizare, sau efecte cumulative, pe termen lung.
Printre efectele pe termen scurt se numără simptomele de oboseala oculară sau „astenopia de calculator„, disconfortul ocular, senzația de uscăciune sau usturime a ochiului, vederea în ceață sau durerile de cap. Alți factori de risc asociați utilizării calculatorului sunt poziția incorectă a spatelui și gâtului și sedentarismul.
Efectele pe termen lung sunt datorate expunerii prelungite la lumina albastră, care poate să fie  un factor declanșator pentru apariția degenerescenței maculare. Ochelarii cu filtru împotriva luminii albastre protejează ochii pe termen lung, nu doar la calculator, dar și în situații de iluminat artificial sau utilizarea ecranelor digitale de tip tableta, telefon, TV.

Cum ne protejăm ochii de efectele novice ale ecranelor  

Pentru a diminua efectele luminii albastre asupra ochilor noștri este necesar să facem niște eforturi suplimentare atunci când utilizăm dispozitive digitale. Este indicat să luam câte o pauză de 10 minute în fiecare oră în care utilizăm calculatorul, să avem o poziție optimă pe scaun și să stăm la o distanță corespunzătoare față de monitor. Atunci când privim ecranele dispozitivelor digitale, clipim mai rar decât în mod normal, de aceea trebuie să facem un efort conștient de a clipi mai des, pentru a evita apariția unui disconfort ocular cauzat de lipsa de lubrifiere.

Persoanele care au un loc de muncă ce presupune să privească ecranul calculatorului timp de 8 ore pe zi ar trebui să meargă la un consult oftalmologic în mod regulat pentru a reduce riscul aparițiilor complicațiilor cauzate de expunerea prelungită la lumina albastră.

E normal ca ochii noștri să se schimbe odată cu trecerea timpului, însă trebuie să acordăm atenție acestor schimbări și să ne asigurăm că simptomele pe care le experimentăm sunt cauzate strict de înaintarea în vârstă și nu sunt un indicator al unor afecțiuni oculare. Din acest motiv vizitele la oftalmolog ar trebui să devină un obicei după ce am trecut de vârsta de 40 de ani.

Ce se întâmplă dacă nu purtăm ochelarii de vedere conform recomandării medicului

Purtarea ochelarilor este obligatorie în orice moment al vieții, mai ales în primii ani de viață, pentru copiii ce necesită corecție optică. În caz contrar poate să apară ambliopia sau „ochiul leneș”. 

La persoanele adulte purtarea ochelarilor se face pentru obținerea unei vederi optime și a confortului vizual. Contrar așteptărilor multor pacienți purtarea ochelarilor nu stopează, nu încetinește creșterea dioptriilor și nici nu vindecă un viciu de refracție o dată instalat. La adulții care refuză purtarea ochelarilor sau poartă o corecție optică neadecvată pot să apară reducerea acuității vizuale, dureri de cap, amețeli, somnolență, clipit des și ochi obosiți.