Biomicroscopia ultrasonică: ce este și când se recomandă

Biomicroscopia ultrasonică este o investigație oftalmologică imagistică ce permite examinarea detaliată a structurilor din partea anterioară a ochiului, inclusiv a unor zone care nu pot fi observate suficient de bine printr-un consult obișnuit. Folosind ultrasunete de înaltă frecvență, această metodă oferă imagini detaliate ale irisului, corneei, cristalinului și corpului ciliar.

Investigația poate fi utilă în diagnosticarea și monitorizarea unor afecțiuni precum glaucomul, chisturile sau tumorile intraoculare și anumite traumatisme oculare. Un avantaj important este că ultrasunetele pot furniza informații despre structurile ascunse în spatele unor țesuturi care nu sunt complet transparente.

Ce este biomicroscopia ultrasonică

Biomicroscopia ultrasonică, cunoscută și sub abrevierea UBM, este o metodă de examinare a ochiului care utilizează ultrasunete de frecvență înaltă pentru a obține imagini detaliate ale structurilor oculare.

Tehnica a fost introdusă la începutul anilor 1990 și a permis medicilor să examineze la rezoluție înaltă zone ale ochiului care erau dificil de evaluat prin metodele imagistice convenționale. Spre deosebire de ecografia oculară obișnuită, UBM utilizează frecvențe mult mai mari, de regulă în intervalul 35–100 MHz, ceea ce permite obținerea unor imagini mai detaliate ale structurilor superficiale. În schimb, ultrasunetele pătrund pe o distanță mai mică în țesuturi.

Investigația este folosită în special pentru examinarea segmentului anterior al ochiului, adică a zonei care include corneea, irisul, camera anterioară, cristalinul și corpul ciliar. Aceste structuri au un rol important în focalizarea luminii și în reglarea presiunii intraoculare.

Cum funcționează biomicroscopia ultrasonică

Principiul investigației este asemănător celui folosit în alte tipuri de ecografie. Aparatul emite unde sonore de înaltă frecvență, care se reflectă diferit în funcție de țesuturile întâlnite. Ecourile sunt captate și transformate în imagini pe care medicul le poate analiza.

Aceste imagini oferă informații despre forma, poziția și relația dintre diferitele structuri ale ochiului. Medicul poate observa, de exemplu, dacă irisul este poziționat într-un anumit mod, dacă unghiul de drenaj al umorii apoase este îngustat sau dacă există o formațiune în apropierea corpului ciliar.

Un avantaj important al biomicroscopiei ultrasonice este capacitatea de a examina structuri care pot fi greu de vizualizat prin metode bazate pe lumină, mai ales atunci când există opacități corneene sau alte modificări care împiedică examinarea directă.

Ce structuri ale ochiului pot fi examinate

Biomicroscopia ultrasonică permite evaluarea mai multor componente ale segmentului anterior al ochiului, printre care:

• Corneea, stratul transparent din partea din față a ochiului;
• Irisul, partea colorată a ochiului, care reglează cantitatea de lumină ce pătrunde prin pupilă;
• Unghiul camerular, zona prin care se drenează umoarea apoasă, lichidul implicat în menținerea presiunii intraoculare;
• Corpul ciliar, structură implicată în producerea umorii apoase și în acomodarea cristalinului;
• Cristalinul, lentila naturală a ochiului;
• Camera anterioară și camera posterioară, spații care conțin umoare apoasă;
• Structurile de susținere ale cristalinului, importante pentru poziția și stabilitatea acestuia.

Prin examinarea acestor zone, UBM poate contribui la clarificarea unor modificări anatomice care influențează vederea sau circulația lichidului din interiorul ochiului.

Când este recomandată biomicroscopia ultrasonică

Medicul oftalmolog poate recomanda această investigație atunci când examinarea obișnuită nu oferă suficiente informații despre anumite structuri oculare sau când este necesară o analiză mai detaliată a unei afecțiuni.

Biomicroscopia ultrasonică în glaucom

Una dintre utilizările importante ale UBM este evaluarea pacienților cu suspiciune de glaucom, în special a celor la care există riscul închiderii unghiului camerular.

Glaucomul este un grup de afecțiuni care pot afecta nervul optic și pot duce la pierderea progresivă a vederii. În unele forme, problema este asociată cu îngustarea sau închiderea unghiului prin care se drenează umoarea apoasă, ceea ce poate determina creșterea presiunii intraoculare.

Biomicroscopia ultrasonică îi permite medicului să analizeze poziția irisului, raportul dintre iris și cristalin și alte particularități anatomice care pot contribui la îngustarea unghiului. Investigația poate ajuta și la diferențierea mecanismelor care stau la baza închiderii acestuia.

UBM nu înlocuiește toate celelalte examinări necesare în diagnosticul glaucomului. Rezultatele trebuie interpretate împreună cu examenul oftalmologic, măsurarea presiunii intraoculare și evaluarea nervului optic, în funcție de situația clinică.

Identificarea chisturilor și tumorilor intraoculare

Biomicroscopia ultrasonică este utilă și în evaluarea unor formațiuni localizate la nivelul irisului sau corpului ciliar. Unele dintre acestea pot fi dificil de observat direct, mai ales dacă sunt situate în spatele irisului.

Investigația poate furniza informații despre dimensiunea, forma și localizarea unei formațiuni, precum și despre raportul acesteia cu structurile învecinate. Aceste detalii îl pot ajuta pe medic să stabilească ce alte investigații sunt necesare și cum trebuie monitorizată leziunea.

UBM poate contribui la diferențierea formațiunilor chistice de cele solide, însă imaginile nu stabilesc întotdeauna singure diagnosticul definitiv. Interpretarea depinde de aspectul leziunii, de evoluția sa și de celelalte date clinice.

Evaluarea traumatismelor oculare

După un traumatism, unele structuri din interiorul ochiului pot fi afectate chiar dacă modificările nu sunt ușor de observat la examinarea inițială.

Biomicroscopia ultrasonică poate ajuta la identificarea unor leziuni ale irisului, ale unghiului camerular sau ale structurilor care susțin cristalinul. De asemenea, poate furniza informații despre corpi străini sau alte modificări ale segmentului anterior, în funcție de localizare și de contextul clinic.

În aceste situații, medicul alege investigația în funcție de tipul traumatismului și de siguranța examinării. Dacă există suspiciunea unei plăgi deschise a globului ocular, evaluarea și conduita de urgență au prioritate, iar orice investigație trebuie selectată de echipa medicală.

Cum se desfășoară investigația

Modul de efectuare a biomicroscopiei ultrasonice poate varia în funcție de aparatul utilizat și de particularitățile pacientului. În tehnica prin imersie, se folosește o cupă specială, poziționată între pleoape și umplută cu un lichid care facilitează transmiterea ultrasunetelor. În funcție de echipament, examinarea se poate realiza și cu ajutorul unei sonde prevăzute cu un sistem propriu de imersie sau de protecție.

De regulă, pacientul stă întins, iar medicul deplasează cu grijă sonda pentru a obține imagini din unghiuri diferite. În funcție de metoda folosită, se poate administra un anestezic local sub formă de picături pentru a reduce disconfortul.

Investigația nu utilizează radiații ionizante și nu presupune efectuarea unei incizii. Durata depinde de numărul zonelor care trebuie examinate și de complexitatea cazului.

Pacientul trebuie să urmeze instrucțiunile medicului și să informeze personalul medical despre eventualele intervenții oculare anterioare sau despre simptomele pe care le prezintă.

Care este diferența dintre biomicroscopia ultrasonică și OCT

Biomicroscopia ultrasonică și tomografia în coerență optică (OCT) sunt două metode imagistice care permit examinarea în detaliu a structurilor oculare, însă funcționează diferit.

Biomicroscopia ultrasonică folosește ultrasunete, în timp ce OCT utilizează lumină pentru a crea imagini ale țesuturilor.

OCT-ul de segment anterior este o investigație rapidă, fără contact direct cu ochiul, care oferă imagini detaliate ale corneei, irisului și unghiului camerular. Totuși, capacitatea sa de a examina structurile situate în spatele irisului poate fi limitată, mai ales când țesuturile pigmentate împiedică pătrunderea luminii.

UBM poate oferi informații suplimentare despre corpul ciliar, structurile din spatele irisului și anumite leziuni ascunse. De aceea, cele două metode nu sunt neapărat alternative, ci se pot completa în funcție de problema investigată.

Alegerea investigației depinde de întrebarea la care medicul trebuie să răspundă și de structurile care trebuie examinate.

Există riscuri sau contraindicații?

Biomicroscopia ultrasonică este, în general, o investigație bine tolerată. Totuși, deoarece unele tehnici presupun contactul cu suprafața oculară sau utilizarea unei cupe cu lichid, este important ca examinarea să fie realizată de personal medical instruit.

Uneori pot apărea un disconfort temporar sau o iritație minoră. În cazul pacienților cu traumatisme oculare, suspiciune de perforație a globului ocular sau alte leziuni grave, medicul trebuie să stabilească dacă și cum poate fi efectuată investigația în siguranță.

Un alt aspect important este că obținerea unor imagini de calitate depinde de tehnica folosită, de cooperarea pacientului și de experiența persoanei care efectuează examinarea. În plus, UBM nu poate oferi întotdeauna toate informațiile necesare pentru un diagnostic definitiv, motiv pentru care rezultatele sunt corelate cu examenul clinic și cu alte investigații, atunci când este necesar.

De ce este importantă biomicroscopia ultrasonică în oftalmologie

Biomicroscopia ultrasonică a extins posibilitățile de examinare a segmentului anterior al ochiului, în special în situațiile în care structurile nu pot fi evaluate suficient de bine prin metodele obișnuite.

Prin imaginile detaliate pe care le oferă, investigația poate ajuta la identificarea unor modificări anatomice, la evaluarea glaucomului, la examinarea formațiunilor intraoculare și la planificarea sau monitorizarea anumitor tratamente.

Biomicroscopia ultrasonică nu este necesară în cazul fiecărui pacient, iar recomandarea ei depinde de simptome, de rezultatele consultului oftalmologic și de suspiciunea medicului. Atunci când este indicată, poate furniza informații importante pentru stabilirea diagnosticului și alegerea conduitei medicale.

Sursă

AAO

PubMed Central

Nature