Meibomianita sau disfuncțiile glandelor Meibomius

Meibomianita reprezintă funcționalitatea defectuoasă a glandelor sebacee de la nivelul pleoapelor inferioare sau superioare. Este vorba despre tulburări care pot fi atât congenitale, cât și dobândite. 

Glandele Meibomius sunt responsabile pentru eliberarea unor uleiuri ce au rolul de a acoperi și de a proteja suprafața ochiului și de a împiedica lacrimile să se evapore. Împreună, apa, stratul de ulei și mucusul formează filmul lacrimal. 

Filmul lacrimal joacă un rol foarte important pentru calitatea vederii omului. În cazul în care stratul de apă sau de ulei este scăzut sau de proastă calitate, totul se răsfrânge asupra vederii. Astfel, persoanele afectate se pot confrunta cu vedere încețoșată sau cu iritație oculară.  În cazul în care glandele Meibomius se inflamează, acestea încep să producă o cantitate excesivă de ulei.

Pe de altă parte, atunci când glandele se înfundă, pe suprafața oculară ajunge o cantitate foarte mică de ulei, ceea ce afectează la fel de tare. 

Disfuncția glandelor meibomiene poate duce la disconfort ocular, dar și la boli oculare mai grave. 

În ciuda faptului că este o afecțiune extrem de frecventă, multe persoane nu realizează că o au, aflând despre ea întâmplător, în timpul unui control de rutină. 

Cauze

Meibomianita apare în momentul în care glandele Meibomius nu funcționează corespunzător. Excesul de ulei eliberat de acestea se acumulează pe marginea pleoapelor, ducând la înmulțirea bacteriilor. 

Una dintre cauzele principale asociate disfuncțiilor glandelor Meibomius este înaintarea în vârstă. La fel și purtarea lentilelor de contact. 

În afară de acestea, printre cauze putem enumera: 

• Conjunctivita alergică
• Colesterolul crescut
• Trigliceride mărite
• Infecții bacteriene
• Inflamația pleoapei
• Inflamația corneei
• Diferite alergii
• Modificări hormonale asociate adolescenței
• Produsele de machiaj
• Soluția pentru lentilele de contact
• Diferite afecțiuni dermatologice, cum ar fi acneea 
• Boli autoimune, precum rozaceea, lupus sau artrita reumatoidă
• Păduchii de gene

Simptome

Foarte multe persoane care suferă de disfuncții ale glandelor Meibomius sunt complet asimptomatice. 

Cu toate acestea, pacienții simptomatici se pot confrunta cu: 

• Ochi uscați
• Durere oculară
• Senzația de corp străin în ochi
• Sensibilitate crescută la lumină (fotofobie)
• Iritație oculară
• Lăcrimare excesivă
• Iritația sau edemul pleoapelor
• Mâncărime la nivelul pleoapelor
• Senzația de arsură oculară
• Nevoia de a clipi excesiv
• Vedere încețoșată
• Pierderea genelor
• Creșterea anormală (în direcție greșită) a genelor
• Umflături în jurul ochilor
• Cruste la nivelul genelor la trezire
• Apariția frecventă a ulcioarelor

Diagnosticare

Diagnosticarea meibomianitei este relativ ușoară, printr-un simplu examen medical. Nu este nevoie de teste specifice pentru ca medicul să poată pune un diagnostic.  Acesta va analiza marginile pleoapelor și suprafața anterioară a ochiului în încercarea de a detecta un posibil blocaj al glandelor meibomiene. 

În unele cazuri, este posibil ca medicul să preleveze o mică probă de lichid sau cruste de pe pleoape, pe care o va trimite la laborator pentru a detecta eventuala prezență a bacteriilor. 

Tratament

Există în acest moment mai multe tratament care pot trata cu succes disfuncțiile glandelor Meibomius. Medicul vă va recomanda unul dintre acestea ținând cont de mai mulți factori. 

• Curățarea pleoapelor sau compresele cu cârpă caldă. Acest obicei simplu poate reduce semnificativ simptomele afecțiunii. Totodată, căldura fluidifică uleiurile, astfel încât pot ajuta la desfundarea glandelor blocate. Atunci când disconfortul lipsește sau este scăzut, este posibil ca această curățare a pleoapelor să fie singura recomandare a medicului
• Lacrimile artificiale pot reprezenta o altă metodă de ameliorare a simptomelor
• În cazul în care se confirmă o infecție la nivel ocular, medicul vă va recomanda picături cu antibiotic sau chiar antibiotice orale
• Steroizii pot fi de asemenea recomandați pentru a reduce inflamația. Aceștia pot fi, de asemenea, sub formă de picături, medicamente sau creme 
• Masajul pleoapelor poate fi de folos atunci când glandele sunt blocate. Atenție, acesta trebuie efectuat doar la recomandarea medicului și trebuie executat cu delicatețe
• Scrub-ul pleoapelor poate ajuta, de asemenea, la îndepărtarea uleiurilor, bacteriilor și resturilor care blochează glandele Meibomius
• Suplimente alimentare, precum acizii grași Omega 3 îmbunătățesc calitatea și consistența uleiului produs de glandele Meibomius, astfel încât pot fi de un real ajutor în tratamentul afecțiunii

Surse: 

American Association for Pediatric Ophthalmology & Strabismus

WebMD

National Center for Biotechnology Information

Healthline