Edem macular: cauze, simptome, tratament

Un edem macular este o acumularea de lichid în maculă, zona centrală a retinei. Retina este stratul de celule care acoperă peretele din spate al ochiului. Aceasta percepe lumina și trimite semnale creierului, astfel încât să putem vedea.

Cu alte cuvinte, o imagine se formează pe retină, celulele nervoase prelucrează informația și o transmit prin impulsuri electrice, prin nervul optic, către creier.

Pe de altă parte, la nivelul maculei sunt percepute imaginile în detaliu, cum ar fi recunoașterea fețelor, cititul sau condusul autovehiculelor. Astfel că orice problemă a acesteia duce la pierderea acuității vizuale și afectează activitățile de zi cu zi.

Acumularea de lichid la nivelul maculei determină umflarea și îngroșarea acesteia, ceea ce duce la distorsionarea vederii.

Edemul macular trebuie tratat cu seriozitate deoarece poate duce către pierderea totală a vederii.

Cauze

Un edem macular poate avea multe cauze, însă cauza principală este scurgerea vaselor sanguine deteriorate în maculă.

La rândul lor, aceste vase sanguine pot fi afectate de o mulțime de boli precum:

• Diabet. Este un lucru cunoscut faptul că diabetul, care este o boală din ce în ce mai frecventă în ultimii ani, duce la deteriorarea vaselor sanguine și automat la edem macular.
• Degenerescență maculară cauzată de vârstă. În formă umedă a degenerescenței maculare, vase de sânge anormale, numite neovascularizație coroidiană, cresc sub retină și maculă. Aceste noi vase pot sângera și pot pierde lichid care se acumulează sub maculă, determinând-o să se umfle și să își schimbe forma plană.
• Ocluzia vasculară retiniană sau ocluzia de venă de retină. Aceasta reprezintă obstrucția sistemului venos retinian cauzată de un tromb. Obstrucția poate implica vena centrală a retinei sau doar un ram venos și poate fi totală sau parțială. Sângele și lichidul acumulate se scurg ulterior în maculă. Din păcate, ocluzia vasculară retiniană cauzează leziuni permanente ale retinei, și, implicit, poate duce la probleme oculare serioase. 
• Bolile genetice care se transmit de la părinte la copil, precum retinita pigmentară, pot reprezenta, de asemenea, o cauză a edemului macular.
• Bolile inflamatorii oculare, precum uveita, în care organismul își atacă propriile țesuturi, pot duce la edem macular deoarece vasele de sânge retiniene sunt deteriorate. 
• Efecte secundare ale unor medicamente. Anumite medicamente pot avea efecte adverse precum edemul macular.
• Tumorile maligne sau benigne. Atât tumorile maligne, cât și cele benigne pot duce la edem macular.
• Intervențiile chirurgicale la nivelul ocular. Indiferent că vorbim de operația de glaucom, cataractă sau o intervenție la nivelul retinei, edemul macular poate apărea ca o complicație.
• Traumatismele oculare. Orice traumatism ocular poate fi cauza unui edem macular. 

Simptome

În stadiile incipiente, un edem macular nu prezintă simptome. Pe măsură ce avansează, principalul simptom al edemului macular este vederea încețoșată sau senzația că liniile drepte sunt ondulate.

Totodată, culorile pot părea estompate, șterse, pe măsură ce boala duce la pierderea contrastului.

Persoanele cu edem macular vor prezenta simptome care pot varia de la vedere ușor încețoșate, până la pierderea parțială sau totală a vederii. Atunci când un singur ochi este afectat, este posibil ca simptomele să fie neglijate, astfel încât boala are timp să avanseze.

Diagnosticare

Pentru a diagnostica un edem macular, medicul oftalmolog va fi nevoit să efectueze un examen ocular amănunțit, în cadrul căruia va încerca să observe anumite anomalii ale retinei. În cadrul examenului, medicul va efectua mai multe teste pentru stabilirea corectă a diagnosticului.

Testul de acuitate vizuală

Acesta este cea mai obișnuită modalitate de a identifica pierderea vederii.

Examen oftalmologic cu dilatarea pupilelor

Dilatarea pupilelor este utilizată pentru ca medicul să poate examina amănunțit retina. Acest examen poate oferi informații suplimentare despre starea maculei și poate ajuta la detectarea prezenței unor scurgeri ale vaselor sanguine sau a chisturilor.

Angiografie fluorescentă

În timpul acestui examen, un lichid galben fluorescent vă va fi injectat într-o venă, de obicei a brațului. În timp ce lichidul circulă prin toate vasele sanguine, o cameră specială fotografiază retina. Aceste fotografii pot dezvălui dacă vreunul din vasele sanguine este blocat sau dacă din el se scurge fluid. De asemenea, pot arăta dacă sunt crescute vase anormale în retină.

OCT-ul

Tomografia în coerența optică (OCT) este o altă metodă eficientă de diagnosticare a unui edem macular. Un aparat scanează retina și oferă imagini detaliate cu privire la grosimea acesteia. 

Grila Amsler

Grila Amsler este folosită încă din anul 1945. Este o grilă de linii orizontale și verticale utilizate pentru monitorizarea câmpului vizual.

Tratament

Tratamentul edemului macular este determinat de tipul edemului de care suferiți. Strategia de tratament vizează, mai întâi de toate, cauza de bază a edemului macular, cum ar fi diabetul sau hipertensiunea arterială. Ulterior se va oferi un tratament potrivit pentru afectarea retinei.

Până nu demult, tratamentul standard pentru edem macular era reprezentat de fotocoagularea cu laser, care folosește căldura pentru a sigila vasele sanguine din retină. Cu toate acestea, mai multe studii recente i-au determinat pe medici să schimbe terapia cu laser cu tratamente medicamentoase injectate direct în ochi.

În cazul în care edemul macular este cauzat de inflamație, medicul oftalmolog vă va recomanda un tratament bazat pe corticosteroizi. Tratamentul poate fi administrat sub formă de picături de ochi, medicamente sau injecții.

În cazul în care edemul macular a apărut în urma unei intervenții chirurgicale de cataractă, medicul oftalmolog vă poate prescrie picături antiinflamatoare nesteroidiene pentru câteva luni.

Surse: American Academy of Ophthalmology, National Eye Institute