Glaucomul secundar – cauze, simptome, tratament

Glaucomul secundar este acel tip de glaucom cauzat de factori specifici, cunoscuți. În general glaucomul reprezintă un grup de afecțiuni oculare care deteriorează nervul optic, esențial pentru o vedere bună. Această deteriorare este adesea cauzată de o presiune anormal de ridicată în interiorul ochiului. În timp ce glaucomul primar se dezvoltă fără o cauză cunoscută, glaucomul secundar este legat de cauze specifice, cum ar fi leziunile oculare, inflamații, anumite medicamente sau alte afecțiuni medicale.

Cauze

Glaucomul secundar apare din cauza unei afecțiuni subadiacente care crește presiunea intraoculară. Printre cauzele principale amintim:

Leziuni oculare

Traumatismele la nivelul ochiului pot duce la glaucom secundar. Acestea pot apărea imediat după leziune sau chiar ani mai târziu. Leziunile pot deteriora sistemul de drenaj al ochiului, provocând acumularea de lichid și creșterea presiunii intraoculare.

Inflamația ochiului (Uveită)

Inflamația cronică în interiorul ochiului, cunoscută sub numele de uveită, poate obstrucționa canalele de drenaj ale ochiului, ducând la creșterea presiunii. Uveita poate rezulta din infecții, boli autoimune sau alte afecțiuni inflamatorii.

Medicamente

Utilizarea pe termen lung a corticosteroizilor, fie administrați oral, fie sub formă de picături oftalmice, poate crește riscul de a dezvolta glaucom secundar. Glaucomul secundar indus de steroizi este un efect secundar binecunoscut și necesită monitorizare regulată.

Afecțiuni oculare

Anumite afecțiuni oculare, cum ar fi sindromul de dispersie pigmentară sau sindromul pseudoexfoliativ, pot duce la glaucom secundar. Aceste afecțiuni cauzează acumularea de material anormal în sistemul de drenaj al ochiului, împiedicând fluxul de lichid și crescând presiunea intraoculară. 

Tumori

Tumorile oculare, fie ele benigne sau maligne, pot cauza glaucom secundar prin blocarea fizică a drenajului umorii apoase sau prin creșterea anormală a vaselor de sânge care interferează cu fluxul de lichid.

Intervenții chirurgicale

Complicațiile intervențiilor chirurgicale oculare, cum ar fi operațiile de cataractă, pot duce uneori la glaucom secundar. Acesta poate fi cauzat de inflamație, schimbări în structura ochiului sau cicatrizare care afectează drenajul lichidului.

Simptome

Simptomele glaucomului secundar pot varia în funcție de cauza subadiacentă și de viteza cu care se dezvoltă afecțiunea. Simptomele comune includ:

Vedere încețoșată

Pierderea treptată a vederii periferice este frecventă, ducând în cele din urmă la vedere tubulară dacă nu este tratată.

Durere oculară

Aceasta poate varia de la disconfort ușor la durere severă, în funcție de severitatea creșterii presiunii intraoculare.

Roșeață

Glaucomul secundar cauzat de inflamație sau leziuni se prezintă adesea cu roșeață a ochiului.

Halouri în jurul luminilor

Pacienții pot observa halouri sau cercuri colorate în jurul luminilor, în special noaptea.

Grețuri și vărsături

Creșterile severe ale presiunii intraoculare pot duce la simptome sistemice, cum ar fi greață și vărsături.

Dureri de cap

Durerile de cap persistente sau severe pot fi un semn al presiunii intraoculare crescute.

Diagnosticare

Diagnosticarea glaucomului secundar implică un examen oftalmologic cuprinzător. Procedurile de diagnostic includ:

Tonometrie

Prin acest test, medicul măsoară presiunea intraoculară, care este indicatorul principal al glaucomului.

Gonioscopie

Această procedură permite oftalmologului să examineze unghiul de drenaj al ochiului, ajutând la identificarea anomaliilor care ar putea indica un glaucom secundar.

Oftalmoscopie

Prin oftalmoscopie nervul optic este examinat pentru detectarea unei eventuale deteriorări. Modificările structurii nervului optic pot indica un eventual glaucom.

Test de câmp vizual

Acest test măsoară vederea periferică și poate detecta pierderea vederii care ar putea să nu fie observată de pacient în stadiile incipiente.

Teste imagistice

Tehnici precum tomografia în coerență optică oferă imagini detaliate ale nervului optic și stratului de fibre nervoase retiniene, ajutând la diagnosticarea și monitorizarea glaucomului.

Tratament pentru glaucomul secundar

Tratamentul pentru glaucomul secundar se concentrează pe reducerea presiunii intraoculare și tratarea cauzei subadiacente. Opțiunile de tratament includ:

Medicamente

Picăturile oftalmice reprezintă un tratament recomandat frecvent pentru reducerea presiunii intraoculare. Medicamentele orale pot fi utilizate în cazuri mai severe.

Terapie cu laser pentru glaucomul secundar

Procedurile precum trabeculoplastia cu laser pot îmbunătăți drenajul umorii apoase și pot reduce presiunea intraoculară. Terapia cu laser este adesea utilizată atunci când medicamentele nu dau rezultatele așteptate.

Chirurgie

În cazul în care medicamentele și terapia cu laser nu sunt eficiente, opțiunile chirurgicale, cum ar fi trabeculectomia, implanturile de drenaj sau chirurgia minim invazivă pentru glaucom pot fi necesare. Chirurgia are ca scop crearea unei noi căi de drenaj pentru umoarea apoasă sau îmbunătățirea sistemului de drenaj existent.

Tratarea afecțiunilor subadiacente

Gestionarea afecțiunii care a cauzat glaucomul secundar este esențială. De exemplu, controlul inflamației cu medicamente adecvate, tratarea infecțiilor sau gestionarea afecțiunilor sistemice precum bolile autoimune pot ajuta la gestionarea glaucomului secundar.

Notă

Glaucomul secundar este o afecțiune gravă care necesită diagnosticare și gestionare promptă pentru a preveni pierderea vederii. Examinările oftalmologice regulate și tratamentul prompt al afecțiunilor subadiacente pot ajuta la gestionarea glaucomului secundar și la protejarea vederii.