14 probleme oculare frecvente

Probleme oculare apar indiferent de vârstă și, uneori, atunci când ne așteptăm mai puțin. Din fericire, majoritatea sunt ușoare și dispar de la sine. Altele sunt sau pot deveni serioase și au nevoie de un tratament corect. Tocmai de aceea, ne-am gândit să vă prezentăm care sunt cele mai frecvente probleme oculare pentru care pacienții ajung în cabinetele noastre și care sunt simptomele care ar trebui să vă îngrijoreze. 

Oboseala oculară

Este, poate, boala secolului. Și asta din cauza timpului îndelungat petrecut în fața computerelor atât de adulți, cât și de copii. Oboseala oculară nu este o afecțiune în sine, ci un cumul de simptome care arată că ochii au fost suprasolicitați.

Printre simptome, enumerăm cefaleea, durerea de cap care pornește din spatele ochilor, senzația de uscăciune sau de arsură a ochilor, vedere încețoșată, usturime sau mâncărime oculară, senzația de corp străin în ochi, lăcrimare excesivă și, în unele cazuri, chiar vedere dublă. 

Atunci când suspectați că ochii dumneavoastră sunt obosiți, dați-le o pauză. Și încercați, atât cât se poate, să limitați timpul petrecut în fața ecranelor.

Sindromul ochilor uscați

Sindromul ochiului uscat este o problemă poate la fel de frecventă precum oboseala oculară. Apare atunci când ochiul nu mai produce o cantitate suficientă de lacrimi sau lacrimile produse nu mai au aceeași calitate. 

Erorile de refracție

Indiferent că vorbim de miopie, hipermetropie, astigmatism sau prezbiopie, toate sunt erori de refracție care trebuie corectate cu ochelari de vedere sau lentile de contact. 

În cazul erorilor de refracție, vederea obiectelor din jur este denaturată din cauza modificării direcției razelor de lumină care pătrund în ochi. 

Astfel, dacă observați o schimbare a vederii, care poate fi însoțită de dureri de cap și amețeli, este timpul pentru un control oftalmologic. 

Nictalopia, printre probleme oculare frecvente

Pe cât de rar ați auzit acest cuvânt, pe atât de des pacienții se prezintă în cabinetele noastre din cauza acestei probleme. Nictalopia nu este altceva decât ”orbirea de noapte”. Nu vorbim despre o orbire în sine, ci despre o dificultate de a vedea în lumină difuză sau slabă. 

Nictalopia este un simptom sau un indicator al unei alte patologii.  Astfel, aceasta poate apărea în cazul cataractei, sindromul ochilor uscați, deficienței de vitamina A sau Zinc, diabet, miopie necorectată sau ca efect advers al anumitor medicamente. 

Degenerescența maculară

Degenerescența maculară, cunoscută și sub numele de degenerescența maculară legată de vârstă (DMLV sau DMS), este o afecțiune medicală care duce la estomparea sau pierderea vederii în centrul câmpului vizual. Acest lucru se întâmplă din cauza deteriorării maculei.  

Având în vedere că la nivelul maculei sunt percepute imaginile în detaliu, cum ar fi recunoașterea fețelor, cititul sau condusul autovehiculelor, degenerarea acesteia duce la pierderea acuității vizuale și afectează activitățile de zi cu zi.

Cataracta

Cataracta este o afecțiune foarte frecventă, în special în rândul persoanelor de peste 60 de ani. Aceasta apare când lentila naturală a ochiului, numită cristalin, se opacifiază. Astfel, vederea devine din ce în ce mai neclară iar activitățile de zi cu zi, din ce în ce mai greu de îndeplinit.

Glaucomul

Glaucomul este una dintre cele mai periculoase afecțiuni ale ochiului, dat fiind faptul că atrofiază progresiv nervul optic. Vederea periferică este astfel afectată, iar câmpul vizual se îngustează treptat. Această afecțiune care produce daune ireversibile asupra vederii poate fi asimptomatică la început, tocmai de aceea, controalele oftalmologice regulate, în special în cazul persoanelor cu risc, sunt vitale. 

Ambliopia

Ambliopia sau boala ochiului leneș apare, în cele mai multe cazuri, la copii. Se poate traduce prin ”performanța” redusă la unul dintre ochi, în ciuda purtării ochelarilor. 

Simptomele în cazul ambliopiei constau în lipsa de paralelism a ochilor și fixația anormală a unuia dintre ei, dar și diferența de dioptrii între ochi.

Strabismul

Strabismul este o afecțiune oculară întâlnită frecvent la copii, în care axele celor doi ochi nu sunt paralele și unul sau chiar ambii ochi, deviază. 

Simptomele sunt destul de vizibile, unul dintre ochi dând impresia, în general, că ”fuge” din poziția normală. 

Ochii roșii

Multe persoane se prezintă în cabinet pentru că roșeața ochilor persistă pentru mai multă vreme. Asta se întâmplă deoarece vasele de pe suprafața ochiului, în general invizibile, se inflamează sau se infectează și astfel, se măresc și devin vizibile. Motiv pentru care ochiul capătă un aspect rozaliu sau roșiatic.

Ochii roșii pot fi un simptom al multor probleme, cum ar fi oboseala oculară, lipsa somnului, diferite alergii, conjunctivită, sindromul ochilor uscați, etc. 

Uveita

Uveita este o afecțiune care apare la nivelul membranei intermediare vascularizate a ochiului (uveea). Prin uveită înțelegem practic inflamarea uveei. 

Inflamarea acestei secțiuni, care conține vase de sânge ce alimentează ochiul, este cât se poate de periculoasă. Toate țesuturile ochiului sunt afectate atunci când uveea este inflamată. Orice formă de uveită poate fi gravă și poate fi un simptom pentru alte afecțiuni grave.

Prezbiopia

Prezbiopia este o afecțiune care apare, în general, peste 40 de ani . Este caracterizată prin faptul că, lentila naturală a ochiului (cristalinul), care este, în mod normal, flexibilă și moale, își pierde elasticitatea. Astfel, lumina nu mai este focalizată la fel de bine și apar probleme oculare.  

Corpuri plutitoare în ochi

Multe persoane se prezintă în cabinet și acuză senzația de corpuri sau puncte plutitoare în ochi. Acestea sunt observate, de regulă, în camerele cu pereți albi sau foarte bine luminate. 

Din fericire, corpurile plutitoare reprezintă un lucru perfect normal în multe dintre cazuri, însă pot fi, la fel de bine, semnul unor boli grave, precum dezlipirea de retină.

Probleme ale pleoapelor

Durere, mâncărime, edem sau sensibilitate la lumină sunt probleme oculare frecvente cauzate de diferite afecțiuni ale pleoapelor, cum ar fi ulciorul sau șalazionul. 

Chiar dacă acestea pot trece de la sine, un medic trebuie să evalueze situația și să recomande, sau nu, un tratament.