Imaginea dublată, neclară, blurată vs imaginea dublă

Imaginea dublată, neclară, blurată, “în ceață” cum spun adesea pacienții, este aceea în care obiectele/persoanele privite, nu se disting bine sau nu au contur clar și poate apărea atât în vederea monoculara (când pacientul privește cu un singur ochi), cât și în vederea binoculara (când pacientul privește cu ambii ochi în același timp).

Imaginea dublă este aceea în care pacientul vede un obiect/persoană de două ori și apare întotdeauna în vederea binoculară, diferențierea de imaginea dublată se poate face prin testele de vedere binoculară.

Imaginea dublată, neclară

Imaginea dublată, neclară poate să apară în patologii oftalmologice acute (urgențe oftalmologice) și cronice (boli cu evoluție îndelungată) ale oricăreia dintre structurile globului ocular sau în patologii neurologice acute și cronice:

Urgențele oftalmologice: 

1. Conjunctivitele (afecțiuni ale conjunctivei) care pot fi: virale, bacteriene sau alergice
2. Leziuni ale corneei (prima lentila a ochiului) care pot fi: traumatice (eroziuni corneene, plăgi corneene),  infecțioase (keratitele), asociate cu fotofobie
3. Tulburări ale transparenței umorii apoase (lichidul din camera anterioara a ochiului): hemoragice (hifema), tulburări infecțioase sau inflamatorii
4. Atacul acut de glaucom (închiderea bruscă a unghiului camerular) care poate să apară atât la un pacient cunoscut cu glaucom cat și la un pacient fără istoric de glaucom, dar cu alți factori predispozanți
5. Iritele, uveitele – inflamații ale irisului (culoarea ochiului) – determinate cel mai adesea de boli sistemice infecțioase sau autoimune și se asociază adesea cu fotofobie
6. Leziuni traumatice ale cristalinului (a doua lentilă a ochiului) – cataracta traumatică
7. Tulburări ale transparenței vitrosului (gelul din camera posterioară a ochiului, situat între cristalin și retină): hemoragice, infecțioase, inflamatorii
8. Dezlipirea de retină, ruptură retiniană
9. Accidentele vasculare retiniene arteriale sau venoase care, cel mai adesea, determină scăderea vederii monocular
10. Patologii ale nervului optic (cel care face legătura directă între creier și ochi) care pot fi: infecțioase, inflamatorii. De asemenea, patologii cerebrale pot determina afectarea nervului optic: AVC la nivelul regiunii occipitale cerebrale – unde este localizat centrul vederii, AIT – accidente ischemice tranzitorii care pot determina scăderea vederii pe o perioadă scurta de timp, mai mică de 24 de ore
11. Migrenele – în care durerea de cap este precedată de blurarea vederii 

Cauzele  cronice: 

1. Sindromul de ochi uscat, care poate să apară, fie din cauza producției unui volum redus de lacrimi, fie datorită unei disfuncții calitative a lacrimilor, fapt ce determină o instabilitate a filmului lacrimal cu afectarea suprafeței oculare și apariția patologiei de suprafață oculară, una dintre cele mai frecvente patologii oculare responsabile de vedere neclara, ochi obosiți, usturimi și mâncărimi oculare precum și lăcrimare în exces. 

In prezent, trăind în lumea digitală, patologia suprafeței oculare este foarte răspândită atât la copii cât și la tinerii activi (care lucrează în fața dispozitivelor electronice, șofează multe ore pe zi) motiv pentru care există un interes deosebit în dezvoltarea de medicamente care să amelioreze cât mai mult simptomatologia neplăcută.

2. Tulburările de refracție: miopia, hipermetropia, astigmatismul și presbiopia
3. Cataracta degenerativă. De asemenea, nivelul crescut al glicemiei poate determina modificări în structura cristalinului determinând încețoșarea vederii
4. Tulburări degenerative ale vitrosului
5. Patologii degenerative sau genetice ale retinei: degenerescența maculară legată de vârstă (îmbătrânirea retinei centrale), retinopatia pigmentară, modificările retiniene determinate de diabet
6. Boli cronice ale nervului optic: glaucomul, tumori cerebrale, patologii demielinizante

Imaginea dublă

Imaginea dublă poate să apară în:

1. Tulburări de poziție a globilor oculari (când cei 2 ochi nu mai privesc paralel): strabism convergent (când un ochi/ambii fug spre nas), strabism divergent (când un ochi/ambii fug spre ureche) sau strabism vertical (când un ochi fuge în sus sau în jos) și care adesea însoțește un strabism convergent sau divergent
2. Patologii nervoase sau cerebrale (creierul este centrul vederii și cel responsabil de mișcarea globilor oculari)

Având în vedere cauzele multiple care pot determina vedere neclara, blurată, dublată, sau dubla, o examinare oftalmologică amănunțită a motilității oculare, a polului anterior și posterior al globului ocular cu dilatare, asociată uneori cu un examen neurologic complex, ajută la stabilirea unui  diagnostic corect, în urma căruia se poate stabili tratamentul adecvat.