- Oftalmologie generală
-
de I Care
Ochiul tiroidian este o tulburare a sistemului imunitar, care duce la o inflamație puternică ce cauzează umflarea mușchilor, a pleoapelor, a glandelor lacrimale și a țesuturilor din jurul ochilor.
Uneori, când boala avansează mult prea mult, este posibil ca mușchii să se umfle atât de tare încât să devină rigizi, iar ochii să nu se mai poată mișca în același timp.
Doar în cazuri foarte rare boala poate cauza presiune la nivelul nervului optic situat în spatele ochiului și poate duce la o ușoară scădere a vederii.
La majoritatea pacienților, aceeași afecțiune autoimună care duce la apariția ochiului tiroidian afectează și glanda tiroidă, cauzând boala Graves.
În ciuda faptului că ochiul tiroidian are aceeași cauză cu afectarea glandei tiroide, legătura între cele două nu este chiar atât de strânsă, astfel încât ochiul tiroidian poate apărea atât la persoanele cu glandă hiperactivă, hipoactivă sau care funcționează normal.
Cauze pentru ochiul tiroidian
În cazul bolii ochiului tiroidian, sistemul imunitar atacă țesuturile din jurul ochiului, considerându-le străine. Acesta este motivul pentru care apare inflamația puternică la nivelul acestora.
Din păcate, până în acest moment, specialiștii nu au reușit să găsească o explicație exactă pentru acest răspuns imunitar la unii oameni.
Cu toate acestea, s-a observat că aproximativ un sfert dintre persoanele cu boala Graves dezvoltă și boala ochiului tiroidian înainte sau după diagnosticarea acesteia. Din fericire, în cele mai multe din cazuri, boala este ușoară.
Totodată, experții au observat că persoanele fumătoare au mult mai multe șanse de a dezvolta boala ochiului tiroidian decât cei care nu fumează.
Simptome
- Roșeață oculară
- Iritație oculară
- Lăcrimare excesivă
- Senzație de ochi uscați
- Pleoape umflate
- Sensibilitate crescută la lumină (fotofobie)
- Ochi bulbucați (exoftalmie)
- Vedere dublă
- Senzația de corp străin în ochi
- Imposibilitatea sau dificultatea mișcării oculare
- Imposibilitatea de a închide complet pleoapele
- Pungi sub ochi
- Ulcerațiile corneene
- Compresia nervului optic
- Pierderea vederii (în cazuri foarte rare)
Boala ochiului tiroidian este destul de greu de diagnosticat, ținând cont că simptomele sunt foarte asemănătoare cu cele ale unei alergii oculare sau ale conjunctivitei. Tocmai de aceea un control oftalmologic este absolut necesar în cazul în care observați astfel de schimbări.
Diagnosticare
Atunci când un pacient este diagnosticat cu boala Graves, este necesar și un control oftalmologic în care medicul va căuta o eventuală umflare a mușchilor sau a țesuturilor din jurul ochilor. Acesta va urmări cu atenție mișcarea oculară și va recomanda, dacă este necesar, și un examen tomografic (CT) sau o scanare în rezonanță magnetică (RMN).
Tratament
De obicei, simptomele bolii ochiului tiroidian dispar de la sine. Cu toate acestea, în unele cazuri, simptomele persistă în ciuda tratamentului care tratează glanda tiroidă, dar și a terapiilor oculare.
La debutul simptomelor, pacienții care se confruntă cu boala ochiului tiroidian pot încerca să diminueze simptomele prin diferite remedii.
Astfel, compresele reci pot fi de ajutor pentru a micșora inflamația și edemul. Lacrimile artificiale pot ameliora senzația de ochi uscat sau de corp străin. La fel și purtarea ochelarilor de soare care este absolut necesară pentru a micșora sensibilitatea la lumină, dar și pentru a proteja ochii care sunt mult mai vulnerabili în fața razelor ultraviolete în timpul bolii.
De asemenea, pacienții cu boala ochiului tiroidian își pot pune mai multe perne sub cap, astfel încât să doarmă cu capul ridicat și să micșoreze astfel presiunea de la nivel ocular.
În cazul în care toate aceste remedii nu funcționează, medicul va recomanda un tratament mai invaziv pentru a obține rezultatele scontate. Trebuie să țineți cont însă că poate dura până la doi ani ca simptomele să dispară complet.
Astfel, inflamația avansată poate avea nevoie de corticosteroizi pentru a fi ameliorată. Acești steroizi pot fi aplicați topic, sau pot fi administrați oral sau intravenos. Aceștia pot reduce edemul, dar pot ajuta și la recăpătarea mobilității oculare. De asemenea, sunt de un real ajutor pentru a reduce roșeața și iritația ochilor.
Atunci când nici corticosteroizii nu dau randament, medicii vor apela la intervențiile chirurgicale. Una dintre acestea poate fi chirurgia pleoapelor. În boala ochiului tiroidian pleoapele rămân adesea deschise, lăsând globii oculari expuși, ceea ce duce la lăcrimare excesivă și iritație. Astfel încât repoziționarea pleoapelor poate reduce iritația.
O altă intervenție chirurgicală recomandată frecvent în boala ochiului tiroidian este cea a mușchilor oculari. Reatașarea acestora are ca scop corectarea vederii duble.
Așadar, boala ochiului tiroidian nu este una gravă, dar este una care cere atenție și neapărat un control oftalmologic și, bineînțeles, un tratament corect.
